Problemele de vedere la copii: când sunt necesare controalele oftalmologice?
Asimetriile oculare, inflamațiile pleoapelor, ochii înroșiți, ochii care „fug”, lăcrimarea abundentă, frecatul la ochi, durerile de cap sau poziția anormală în fața televizorului pot indica faptul că un copil nu vede bine. Depistarea precoce și tratamentul potrivit pot vindeca multe dintre problemele de vedere ale copiilor. Iată care sunt recomandările medicilor oftalmologi.
Nou-născuții vin pe lume cu o vedere încețoșată. Sistemul lor vizual se dezvoltă treptat și ajunge la maturitate în jurul vârstei de 10 ani. Totuși, nu este necesar să așteptați un deceniu pentru a constata că un copil are probleme de vedere și necesită corecție. Pentru multe afecțiuni oculare, timpul este esențial și diagnosticarea tardivă poate fi prea târzie.
În România, fiecare copil este examinat oftalmologic pentru prima dată în maternitate de către medicul neonatolog. Cu ajutorul unei lanterne speciale, medicul verifică aspectul și mișcarea ochilor pentru a descoperi posibila prezență a cataractei. Aproximativ 2 din 10.000 de copii se nasc cu cataractă la unul sau ambii ochi și necesită tratament. Totuși, la acest control inițial, medicul nu poate evalua claritatea vederii copilului. Screening-ul oftalmologic se efectuează la naștere și este repetat la 6 luni și la un an într-un cabinet oftalmologic pediatric.
Se recomandă ca micuții prematuri, născuți înainte de 31 de săptămâni și cu o greutate sub 1.500 de grame, să fie examinați în maternitate de un oftalmopediatru specializat în depistarea retinopatiei de prematuritate. Retinopatia de prematuritate poate duce la pierderea vederii dacă nu este detectată la timp. În caz de retinopatie, se aplică tratament cu laser sau injecții intraoculare. Datorită acestui screening, complicațiile sunt rare, dar nu inexistente. Copiii tratați cu succes pentru retinopatie dezvoltă ulterior miopie într-un procent semnificativ.
Când trebuie să fie duși copiii pentru prima dată la oftalmolog?
Este în funcție de ce observă părintele și medicul de familie. Dacă copilul are antecedente familiale de afecțiuni oculare (vicii de refracție, strabism, tumori-retinoblastom, cataractă congenitală), acesta trebuie prezentat oftalmologului în primele 3 luni de viață.
În cazul în care copilul prezintă „semne de alarmă” precum ochi roșii, lăcrimare, secreții purulente, reflex alb sau gălbui la nivelul pupilei, trebuie dus imediat la oftalmolog pentru diagnostic și tratament adecvat.
Dacă micuțul nu prezintă simptome oftalmologice, este totuși recomandat să fie consultat de un oftalmolog pentru un screening până la vârsta de 3 ani.
Care sunt cele mai frecvente afecțiuni la copii mici și preșcolari?
Cele mai frecvente afecțiuni includ viciile de refracție, precum hipermetropia, miopia și astigmatismul. Până la vârsta de 3 ani, copiii pot avea hipermetropie fiziologică, care se rezolvă spontan. Miopia, de obicei, apare la 7-8 ani. Copiii cu vicii de refracție semnificative tind să se apropie de televizor sau să strângă ochii pentru a vedea mai bine. Există vicii de refracție care nu se manifestă, de aceea este indicat un consult de screening până la 3 ani.
Strabismul, deviația ochilor spre nas sau lateral, este o altă problemă de vedere frecventă, observată adesea de părinți. Există și deviații mici care pot trece neobservate. Obstrucția congenitală a canalului lacrimonazal apare în prima săptămână după naștere și se manifestă prin secreții patologice (lacrimi, puroi). Medicul de familie poate recomanda masaj în colțul intern al pleoapelor și instilații cu antibiotice. Dacă simptomele persistă, copilul trebuie dus la oftalmopediatru pentru sondajul căilor lacrimale.
Ce soluții de corectare a strabismului există
Tratamentul strabismului începe în majoritatea cazurilor cu prescripția de ochelari după determinarea dioptriilor. Scopul ochelarilor este de a asigura o acuitate vizuală bună, de a relaxa ochii și de a diminua deviația strabică. În cazul în care se depistează o ambliopie – ochi leneș –, cu vedere mai scăzută, se indică ocluzia ochiului nedeviat (cu acuitate mai bună). Complementar, se pot efectua exerciții de stimulare a vederii, care pot include diferite desene sau exerciții pe calculator. Este important ca aceste exerciții să nu excludă ocluzia. Ritmul și durata ocluziei sunt stabilite de medic în funcție de evoluția vederii.
Intervenția chirurgicală este recomandată atunci când deviația oculară depășește 5 grade, în ciuda purtării ochelarilor și efectuării exercițiilor. Uneori, ocluzia și exercițiile sunt necesare și după operație.
Oftalmologii pediatri atrag atenția că bebelușii prematuri, cei cu greutate mică la naștere, cu scor APGAR mic, cu suferință neurologică neonatală, proveniți din sarcini multiple sau din familii cu boli congenitale sunt predispuși la afecțiuni oftalmologice și au nevoie de un consult de specialitate la vârsta de o lună. De asemenea, dacă în familie există purtători de ochelari permanenți – cu sau fără istoric de strabism sau ambliopie –, copilul trebuie examinat între vârsta de 9 luni și 1 an.
Ghidul vizitelor medicale
Academia Americană de Oftalmologie și Asociația Americană de Oftalmologie Pediatrică și Strabism recomandă următorul program de vizite la medicul oftalmolog:
– Între 0 și 12 luni: testarea de screening la cabinet. Medicul va verifica ochii și pleoapele, răspunsul pupilei și mișcarea ochilor. Copiii prematuri și cei cu semne de boală oculară sau antecedente familiale cu boli oculare din copilărie trebuie direcționați către medicul specialist oftalmolog.
– Între 1 an și 3 ani: screeningul care caută problemele de focalizare ce ar putea indica faptul că micuțul nu vede bine cu un ochi sau cu ambii. Acest screening detectează și factorii de risc pentru ambliopie sau ochi leneș, care reprezintă o diminuare a vederii la unul sau ambii ochi din cauza subdezvoltării sistemului vizual la nivelul creierului.
– Între 3 ani și 5 ani: verificarea vederii și alinierea ochilor. Pot fi depistate semnele de strabism, ambliopie, erori de refracție sau alte probleme de focalizare a ochilor. În aceste cazuri, trebuie inițiate tratamentele.
– La vârsta de 5 ani și peste: testarea acuității vizuale și alinierea ochilor. Examinarea trebuie repetată anual sau la doi ani după vârsta de 5 ani.
Vizitele la oftalmolog pot dura între una și două ore, așa că părinții de copii mici ar trebui să vină pregătiți cu scutece și gustări. Pentru copiii mai mari, este util să aduceți ochelarii anteriori ai copilului, dosarul medical și o listă de întrebări pentru medic.
Sfaturi pentru sănătatea ochilor celor mici
Doctorii oftalmologi oferă câteva recomandări esențiale pentru părinți, menite să mențină sănătatea ochilor celor mici.
– Stimulare vizuală: încurajați implicarea vizuală a copilului folosind culori cu contrast ridicat, jucării și obiecte de decor. Permiteți-le să se concentreze asupra lucrurilor din jur atunci când se află în medii noi. Jocurile de prindere a obiectelor și cele care stimulează coordonarea mână-ochi sunt foarte benefice.
– Dieta echilibrată: asigurați o alimentație bogată în nutrienți precum zinc, luteină, acizi grași Omega-3, vitaminele A, C și E, care sunt esențiali pentru sănătatea ochilor. Fructele bogate în vitaminele C și E, cum ar fi portocalele, căpșunile și mango, ajută la regenerarea țesuturilor și prevenirea infecțiilor. Acizii Omega-3 din pește previn uscarea ochilor și reduc riscul de cataractă.
– Proteinele: proteinele din ouă și nuci contribuie la o dietă echilibrată. Este important să rețineți că o alimentație sănătoasă ajută la prevenirea obezității și a hipertensiunii, boli care pot afecta și sănătatea ochilor.
– Protecție și limitarea expunerii la ecrane: protejați ochii copilului cu ochelari adecvați și limitați utilizarea ecranelor digitale. Învățați copilul regula 20-20-20: să ridice ochii de la calculator sau telefon la fiecare 20 de minute și să privească un obiect aflat la 20 de metri distanță timp de cel puțin 20 de secunde. Deși studiile nu au demonstrat că lumina albastră a dispozitivelor digitale este periculoasă pentru ochi, utilizarea excesivă a acestor ecrane poate obosi, usca și irita ochii, poate încețoșa vederea și diminua capacitatea de focalizare.
– Semne de alarmă: Fiți atenți la semne precum dezinteresul pentru obiectele aflate la distanță, ochii încrucișați, înclinarea capului, ținerea obiectelor foarte aproape de nas, fotofobia, coordonarea slabă mână-ochi și frecarea frecventă a ochilor.
Aceste recomandări sunt esențiale pentru a asigura o bună sănătate a ochilor copiilor și pentru a preveni problemele de vedere pe termen lung.
